Scandal în sistemul medical: Ministerul Sănătății anunță controale naționale și posibile schimbări de lege
Un incident recent a readus în prim-plan problema cumulului de activități în sistemul medical și respectarea programului de lucru în spitalele publice. După ce un medic a fost surprins operând într-o clinică privată în timpul orelor în care figura la program la stat, Ministerul Sănătății a decis declanșarea unei acțiuni de control la nivel național.
Ministrul Alexandru Rogobete a explicat că imaginile devenite publice îl arătau pe un ortoped angajat la Spitalul Universitar de Urgență Elias pregătindu-se pentru intervenții chirurgicale într-o unitate medicală privată. Intervalul în care ar fi avut loc activitatea coincidea cu programul oficial din spitalul de stat.
În urma primelor verificări, s-a constatat că documentele care ar fi trebuit să justifice absența medicului nu erau înregistrate sau aprobate conform procedurilor interne. Această situație a ridicat semne de întrebare privind modul în care sunt gestionate programările și monitorizarea prezenței personalului medical.
Ministrul a subliniat că legea permite medicilor să lucreze și în sistemul privat, însă numai după finalizarea programului din unitatea publică. Atunci când cele două activități se suprapun, apare o problemă serioasă de responsabilitate profesională și de respectare a obligațiilor contractuale.
Pe lângă dimensiunea etică, oficialul a atras atenția asupra impactului economic. Spitalele publice sunt finanțate prin contracte încheiate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care decontează serviciile medicale realizate efectiv. Dacă acestea nu sunt prestate la nivelul asumat, unitățile sanitare nu își ating plafonul contractual și înregistrează pierderi.
Deficitele rezultate sunt, în cele din urmă, acoperite din bugetul de stat, ceea ce înseamnă că întreaga comunitate suportă consecințele unor absențe nejustificate. Într-un sistem în care resursele sunt limitate, orice astfel de situație poate afecta investițiile în aparatură, modernizări sau personal suplimentar.
Ca reacție, Corpul de Control al ministerului va efectua verificări la Spitalul Elias pentru a analiza punctual cazul semnalat. Ulterior, acțiunea va fi extinsă în toate spitalele publice, cu scopul de a evalua respectarea programului de lucru și modul în care managerii monitorizează activitatea personalului.
În paralel, Ministerul Sănătății pregătește modificări legislative menite să ofere conducerilor spitalelor instrumente administrative mai eficiente. Se discută despre posibilitatea introducerii unor prevederi clare privind sancționarea abaterilor, inclusiv încetarea contractului în cazuri de încălcare gravă a obligațiilor.
Autoritățile susțin că obiectivul principal este creșterea responsabilității și eficienței în sistemul public. Încrederea pacienților depinde de certitudinea că personalul medical este prezent și își îndeplinește atribuțiile în intervalul pentru care este plătit.
Cazul rămâne în atenția opiniei publice, iar concluziile controalelor ar putea conduce la schimbări importante în modul de organizare și supraveghere a activității din spitalele de stat. Într-un context în care presiunea pentru reformă este tot mai mare, acest episod ar putea marca un punct de cotitură în reglementarea relației dintre activitatea publică și cea privată a medicilor.
