Guvernul Bolojan deschide etapa relansării economice: bugetul pe 2026, reforme administrative și măsuri pentru investiții
Premierul Ilie Bolojan a anunțat oficial încheierea perioadei de ajustare bugetară și intrarea într-o nouă etapă de guvernare, centrată pe implementarea unui set coerent de politici publice dedicate relansării economice a României. Potrivit șefului Executivului, strategia guvernamentală urmărește creșterea eficienței statului, consolidarea fundamentelor economice, îmbunătățirea serviciilor publice și extinderea oportunităților pentru cetățeni, prin corectarea dezechilibrelor și susținerea dezvoltării durabile.
O prioritate imediată a Guvernului este elaborarea bugetului de stat pentru anul 2026. În coordonare cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană, au fost stabilite obiective clare privind un deficit bugetar de 6,2% și reducerea inflației la 4%. Bugetul urmează să fie finalizat și înaintat Parlamentului în jurul datei de 20 februarie. Printre principalele provocări se află menținerea disciplinei fiscale și accelerarea absorbției fondurilor europene, în condițiile în care anul 2026 este decisiv pentru finalizarea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În paralel, Executivul avansează cu reforma administrației publice, un pachet legislativ aflat în prezent în procedura de avizare guvernamentală și care ar putea fi adoptat în perioada imediat următoare. Ministerul Justiției a recomandat promovarea acestuia prin asumarea răspunderii Guvernului. Reforma va fi completată de un proiect de act normativ privind interdicția cumulului pensiei cu salariul, care urmează să fie supus aprobării în ședința de Guvern.
Un alt pilon esențial al strategiei guvernamentale îl constituie pachetul de relansare economică, ce va fi prezentat într-o primă lectură în cadrul ședinței de Guvern. Ulterior, documentul va fi făcut public de Ministerul Finanțelor și supus transparenței decizionale, urmând să fie analizat și în cadrul Consiliului Tripartit. Pachetul include facilități fiscale pentru mediul de afaceri, măsuri de amortizare accelerată pentru investițiile în utilaje, scheme de sprijin pentru proiecte de amploare, măsuri de reducere a deficitelor comerciale și de stimulare a exporturilor, precum și instrumente de garantare prin Banca de Investiții și Dezvoltare.
Totodată, Guvernul are în pregătire trei proiecte de ordonanță de urgență destinate reducerii birocrației și poverii administrative asupra companiilor. Acestea vizează simplificarea procedurilor de obținere a avizelor de mediu, accelerarea eliberării avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu – cu termene maxime de 15, respectiv 30 de zile – precum și facilitarea investițiilor majore prin simplificarea avizului CSID, reducerea tarifelor și termenelor și majorarea pragului valoric la 5 milioane de euro.
În domeniul energetic și industrial, premierul a anunțat intensificarea eforturilor pentru accelerarea investițiilor Hidroelectrica în capacități de stocare a energiei. De asemenea, Guvernul își propune finalizarea, în cursul acestui an, a centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut, considerate esențiale pentru asigurarea echilibrului sistemului energetic național, în contextul eliminării treptate a producției pe bază de cărbune. În ceea ce privește combinatul siderurgic Liberty Galați, Executivul are în vedere declararea acestuia drept obiectiv de importanță strategică, pentru a permite organizarea unei licitații internaționale și pentru a asigura continuitatea activității și plata salariilor.
Referindu-se la evoluția prețurilor la gaze naturale, Ilie Bolojan a subliniat necesitatea unei tranziții prudente către liberalizarea pieței. Eliminarea plafonării va fi realizată etapizat, pentru a preveni un impact inflaționist semnificativ asupra populației. Guvernul propune o perioadă tranzitorie, între martie 2026 și martie 2027, cu un preț administrat pentru consumatorii casnici, liberalizarea completă fiind avută în vedere într-un context mai favorabil, estimat pentru anul 2027, când este prognozată o supraproducție de gaze.
În final, premierul a abordat și tema absorbției fondurilor europene, atrăgând atenția asupra blocajului generat de reforma pensiilor magistraților, un jalon din PNRR care condiționează accesarea a 230 de milioane de euro. Ilie Bolojan a avertizat că lipsa unei decizii clare crește semnificativ riscul pierderii acestor fonduri și a anunțat că va informa Curtea Constituțională cu privire la consecințele unei eventuale amânări.
