Tendințe electorale în schimbare: AUR încetinește, PSD crește constant, iar nemulțumirea economică domină agenda publică

Sondajul CURS realizat la finalul lunii martie 2026 evidențiază o serie de schimbări relevante în opțiunile politice ale românilor, pe fondul unei nemulțumiri tot mai accentuate față de situația economică, în special în ceea ce privește criza carburanților. Deși AUR continuă să conducă în clasamentul intențiilor de vot, formațiunea pierde ușor din avans, în timp ce PSD înregistrează o creștere treptată și constantă.

Conform datelor, AUR ar obține 33% din voturi dacă alegerile parlamentare ar avea loc în prezent. Comparativ cu lunile decembrie 2025 și ianuarie 2026, când partidul era cotat la 35%, se observă o scădere de două procente. Această evoluție, deși moderată, poate indica o ușoară erodare a încrederii electoratului sau o redistribuire a voturilor către alte formațiuni.

PSD ocupă locul al doilea, cu 24%, în creștere față de 23% în ianuarie și 22% în decembrie. Social-democrații par să recâștige o parte din electoratul pierdut, beneficiind posibil de contextul economic și de nemulțumirile legate de guvernare.

PNL, aflat pe locul al treilea, ajunge la 16%, continuând un trend descendent vizibil. Față de decembrie 2025, când era cotat la 19%, partidul a pierdut trei procente, iar față de ianuarie – două. Această scădere sugerează o diminuare a încrederii în capacitatea liberalilor de a gestiona eficient provocările actuale.

USR este cotat la 9%, în scădere ușoară, revenind la nivelul din decembrie. Lipsa unei creșteri semnificative indică dificultăți în atragerea unui electorat mai larg, în ciuda contextului favorabil pentru opoziție.

În zona partidelor mici, UDMR se menține la 5%, chiar la pragul electoral, în timp ce S.O.S. România (4%) și Partidul Oamenilor Tineri (3%) rămân sub acest prag. Alte formațiuni politice cumulează 6%, ceea ce arată o diversificare moderată a opțiunilor electorale.

Un element esențial este echilibrul dintre PSD și combinația PNL–USR, care abia reușește să egaleze scorul social-democraților. Acest aspect poate influența decisiv configurațiile politice viitoare, inclusiv formarea unei majorități parlamentare.

Pe lângă evoluțiile politice, sondajul scoate în evidență o nemulțumire masivă a populației față de modul în care guvernul a gestionat criza carburanților. Nu mai puțin de 89% dintre respondenți se declară nemulțumiți, în timp ce doar 8% sunt mulțumiți. Nivelul ridicat de nemulțumire reflectă impactul direct al creșterii prețurilor asupra nivelului de trai.

În ceea ce privește soluțiile dorite, 36% dintre români consideră că reducerea simultană a accizelor și TVA-ului ar fi fost cea mai eficientă măsură. Alte 25% susțin reducerea TVA-ului, iar 22% reducerea accizelor, ceea ce arată o preferință clară pentru intervenții fiscale directe.

Impactul scumpirilor este unul generalizat: 37% dintre respondenți spun că sunt afectați în foarte mare măsură, iar 44% în mare măsură. În total, peste 80% dintre români resimt puternic efectele crizei, ceea ce poate avea consecințe importante asupra comportamentului electoral.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, prin metoda CATI, având o marjă de eroare de ±2,5%. Rezultatele indică o scenă politică în transformare, influențată puternic de contextul economic.